Snack-urile și riscurile pentru sănătate: Ce trebuie să știi
Veșnica criză de timp motivează tot mai multe persoane să înlocuiască o masă cu o gustare – o pungă cu biscuiți, covrigei, sărățele etc. Însă cât de mult ne costă această comoditate? Despre pericolele ascunse pe eticheta snacks-urilor și cum ne afectează conduita alimentară află mai multe în acest articol.
Snack-urile au fost dintotdeauna un segment important în industria alimentară. Se pare, însă, că pe perioada pandemiei comportamentul consumatorului s-a schimbat. Dorința de a ne susține imunitatea și a pune accentul pe prevenție a dat naștere unor noi trenduri – cel de a găti mai mult acasă, de a scădea consumul de zahăr ș.a. Statisticile spun că au fost afectate vânzările de gustări dulci, ceea ce a dus la o schimbare pozitivă pentru segmentul de gustări sărate.
Dar oare câte beneficii am avut de câștigat după o astfel de schimbare? Sau doar am schimbat un lucru rău pe altul aparent mai puțin rău? În articolul de astăzi dorim să desfășurăm anume acest subiect – cât de sănătoase sunt gustările sărate?
Cât de multe snack-uri consumă un român?
Datele Statista spun că, la nivel mondial, veniturile din segmentul de snack-food se vor ridica la peste 539,30 miliarde dolari în anul 2023, iar estimările vorbesc despre o rată anuală de creștere de peste 6,34%.
În termeni de consum, datele arată că volumul mediu pe persoană va ajunge la 8,85 kilograme până la finalul anului 2023. În România pentru anul 2023 se preconizează un consum anual per cap de 27,18 kg, ceea ce înseamnă dublu comparativ cu media la nivel european (10,70kg). Cifrele vorbesc de la sine … Consumatorul român cumpără destul de des gustări sărate, lucru ce ne face să ne punem întrebări despre cât de echilibrată este alimentația acestuia.
Motivația de a consuma o gustare
Sensul inițial al cuvântului gustare a fost ”mâncare (rece, luată în fugă, în cantitate mică, între mesele obișnuite)”. Deci, când ne gândim la gustare, ne vine în minte o bucățică de ceva gustos luat între mese, mai mult pentru bucuria gustului decât pentru necesitatea de a mânca.
Însă producătorii de snack-uri au observat că tot mai multă lume se plânge că nu are timp să gătească și au început să promoveze ideea de a lua gustarea pe post de masă principală.
”Ești prea solicitat la job și nu ai timp să iei prânzul – ia cu tine o pungă de covrigei!”
”Te-ai întors prea obosită acasă și nu mai ai energie să gătești cina, ia-ți o pungă de chips-uri și te vei bucura de gusturi adevărate în timp ce privești serialul preferat.”
Snack-urile sunt alimente consumate adesea în mod compulsiv, când trăim emoții de furie sau anxietate și căutăm ceva să mestecăm. Dorința de a ronțăi este una din modalitățile de a face față stresului, furiei, anxietății. În astfel de momente suntem total deconectați de la propriul corp și riscăm să consumăm cantități mari de alimente. De obicei ne dăm seama de cât de mult am mâncat abia când luăm ultimul chips din pungă.
Un alt moment în care putem cădea ușor în capcană este acela când stăm în rând la casă, iar pe raftul de lângă noi sunt așezate în mod strategic batoanele de ciocolată exact la distanța cât să întinzi mâna.
Pentru mulți dintre noi snack-urile sunt acel moment de răsfăț când, după ce ne-am terminat toate sarcinile de peste zi, ne așezăm comod pe canapea să privim un film.
Motivația din spatele dorinței de a consuma snack-uri este diferită, însă ceea ce ne interesează pe noi sunt efectele acestora asupra sănătății.
„Snackificarea” pro sau contra ?
”Snackifierea” este un trend apărut în 2022 ce presupune schimbarea stilului de viață ca urmare a lipsei de timp. Respondenții la sondaje au motivat că preferă să consume gustări (ce pot fi cumpărate ușor) în locul meselor tradiționale, acest stil de viață oferindu-le mai multă mobilitate.
Având în vedere tendințele din ultimii ani, dorim să punctăm câteva aspecte despre consumul de snack-uri:
- Principalul ingredient al gustărilor sărate din comerț este făina de grâu sau cea de porumb la care se adaugă arome. Respectiv aceste produse alimentare sunt sărace în nutrienți chiar dacă vor oferi aportul necesar de calorii. O dietă ce presupune înlocuirea unor mese cu alimente procesate crește riscul de a dezvolta în timp carențe nutriționale.
- Cantitatea de sare per 100g produs variază între 1g și 5g, ceea ce înseamnă un nivel ridicat comparativ cu valoarea recomandată. Amintim că consumul ridicat de sare crește riscul de boli cardiovasculare, unei persoane sănătoase fiindu-i recomandat să consume sub 5g pe zi. Un infografic util la acest subiect găsești în articol.
- Aparent gustările înseamnă cantități mici de alimente, astfel că vom găsi în comerț pungi a căror masă variază între 50g-180g. În pofida cantității mici, pentru majoritatea tipurilor de gustări aportul caloric per 100g este de 400-500 kcal. Astfel, o pungă de 150g ar fi echivalentă în calorii cu o masă completă, ceea ce poate duce la un aport crescut de calorii fără a conștientiza acest lucru. Iar excesul de greutate corporală este unul dintre efectele negative cu care se confruntă tot mai multe persoane.
- Snack-urile sărate din comerț oferă un nivel scăzut de sațietate. Cantitatea ridicată de sare va stimula secreția de suc gastric, un factor ce va accentua foamea și dorința de a consuma o cantitate mai mare de alimente. De asemenea, persoanele care consumă cantități crescute de sare se pot confrunta și cu alte simptome: edeme, ceață mentală, reflux gastroesofagian ș.a.
- Se consumă frecvent în fața computerului sau la TV în mod inconștient, ceea ce duce la ingerarea unei cantități mai mari decât dacă am face-o în mod conștient. Mâncatul compulsiv poate duce în timp la un comportament alimentar dezechilibrat tot mai dificil de controlat.
- De obicei, la o gustare se consumă o pungă întreagă din snack-ul avut la dispoziție. Astfel, producătorul va fi interesat să îndemne consumul de pungi cu volum mai mare prin tehnici de marketing, ex. primești bonus 20%. Încurajarea unui consum crescut de alimente procesate este o capcană în care pot cădea ușor persoanele cu venituri mai mici. Acestea vor ajunge să opteze pentru cantități mai mari de alimente de o calitate mai proastă.
- Se folosesc potențiatori de arome, ceea duce în timp la denaturarea percepției gustului. Aceasta este calea sigură de a deveni dependenți de mâncarea procesată și să nu mai simțim satisfacție când consumăm mâncare naturală. Aromele de sinteză au și efecte nefaste asupra sănătății noastre.
- În timp ce se mediatizează faptul că se folosește mai puțin zahăr, se va folosi mai multă sare, potențiatori de aromă, grăsimi trans – ingrediente pe care va trebui să le descoperim singuri doar dacă citim eticheta.
Preferințele consumatorilor în materie de snack-uri
Potrivit studiului „Voice of the Consumer” realizat de Euromonitor International, limitarea aportului de zahăr rafinat a fost a doua cea mai răspândită preferință/restricție alimentară în rândul consumatorilor în 2021. Drept urmare, producătorii au reacționat în consecință și au dezvoltat în portofoliul lor produse cu un conținut limitat de zahăr sau cu înlocuitori pentru acesta.
Expansiunea produselor plant-based este una dintre cele mai importante tendințe actuale la nivelul industriei alimentare, trend bazat atât pe sănătate, cât și pe impactul asupra mediului și bunăstarea animalelor. De fapt, termenul “plant-based” se referă la un stil de alimentație și de viață care se concentrează pe consumul predominant sau exclusiv de alimente provenite din plante. O dietă “plant-based” pune accentul pe fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe și alte produse vegetale, evitând în general produsele de origine animală precum carne, lactate, ouă și alte produse derivate din animale. Această abordare alimentară poate fi motivată de considerații legate de sănătate, mediu sau etică.
În timp ce numărul de consumatori vegani și vegetarieni este mic la nivel mondial, numărul persoanelor care încearcă să își limiteze consumul de produse de origine animală este mult mai semnificativ, potrivit studiului „Voice of the Consumer” realizat de Euromonitor International.
Datele Euromonitor International spun că în intervalul 2022 – 2026, vânzările valorice de gustări sunt așteptate să înregistreze în general rate de creștere mai mari decât în 2020 și 2021. Cea mai bună performanță la nivel de cerere este așteptată în cazul gustărilor sărate. La polul opus, dulciurile vor înregistra cea mai mică rată de creștere, fiind în continuare afectate de tendințele de consum adoptate la scară largă.
Concluzii
Snack-urile sunt produse alimentare sărace în nutrienți, ceea ce înseamnă că nu pot înlocui o masă principală. Se recomandă să consumăm astfel de produse cât mai rar, doar pentru bucuria gustului și să fim atenți la cantitatea pe care o consumăm, având în vedere că sunt produse hipercalorice. Pe eticheta acestor produse găsim mesaje informative referitor la porția recomandată, care de obicei variază în jurul cifrei de 30-50g – cantitate ce se presupune că nu va produce efecte dăunătoare asupra sănătății.
În același timp este important să observăm care este motivația de a consuma astfel de gustări – sunt niște emoții cu care nu dorim să ne confruntăm? Sau mâncăm de plictiseală, sau din plăcere? În acest caz ar fi bine să avem la îndemână niște opțiuni de gustări mai sănătoase – legume, fructe, nuci, ș.a. Despre ce este vorba? Veți afla în unul din articolele următoare de pe Platforma CE CONSUM EU.
Surse:
https://www.statista.com/outlook/cmo/food/confectionery-snacks/snack-food/romania#revenue
Un articol de Cristina Cerevatenco, nutriționistă
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
