„Cu frișcă” sau doar cu aromă de frișcă? Un exemplu de aliment ultraprocesat care poate induce în eroare consumatorii

Produsul din imagine este un exemplu tipic de aliment ultraprocesat, despre care Platforma CE CONSUM EU a scris un amplu material care poate fi citit AICI. Atunci când vorbim despre alimente ultraprocesate, nu ne referim doar la produse care conțin mulți aditivi. Ne referim la alimente formulate industrial, obținute din ingrediente rafinate, zahăr, grăsimi, amidon, arome și numeroși aditivi tehnologici, al căror scop este să fie cât mai atractive, ieftine și cu termen de valabilitate cât mai lung.

Biscuiții pe care îi analizăm în acest material reprezintă un exemplu aproape didactic de aliment ultraprocesat. La prima vedere, denumirea „Biscuiți zaharoși cu frișcă” sugerează un produs preparat cu frișcă. În realitate, eticheta spune cu totul altceva.

Capcana denumirii: unde este frișca?

Conform listei ingredientelor, produsul nu conține frișcă. În schimb, regăsim un aromatizant „frișcă”, alcătuit din apă, propilenglicol, gumă arabică, gumă xantan, acid citric, sorbat de potasiu și o serie de antioxidanți sintetici. Cu alte cuvinte, consumatorul cumpără un produs cu gust de frișcă, nu un produs cu frișcă. Acest aspect ridică semne de întrebare din perspectiva Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, care transpune în mare parte principiile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011.

Articolul 7 al legii prevede foarte clar că informațiile privind produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare consumatorul, în special în ceea ce privește:

• natura produsului;
• identitatea;
• compoziția;
• ingredientele;
• proprietățile acestuia.

Atunci când pe partea principală a ambalajului apare mențiunea „cu frișcă”, consumatorul se așteaptă în mod firesc ca frișca să fie prezentă în compoziție. Dacă produsul conține exclusiv aromă, o denumire precum „cu aromă de frișcă” ar descrie corect alimentul și ar respecta mai bine principiul informării loiale.

Din păcate, astfel de practici sunt frecvente pe piață. Vedem produse „cu unt”, „cu căpșuni”, „cu miere”, „cu vanilie” sau „cu frișcă”, care în realitate conțin doar arome sau cantități infime din ingredientul promovat pe ambalaj. Într-un răspuns oferit la solicitarea Asociației de consumatori ”Ce Consum Eu”, ANSA preciza că pe parcursul anului 2025 instituția a depistat, în urma controalelor efectuate, 170 de cazuri de utilizare a etichetelor neconforme, fără însă a oferi mai multe detalii.

Mai mult zahăr decât pare la prima vedere

Ordinea ingredientelor ne spune multe despre produs. Primele ingrediente sunt:

• făină albă de grâu;
• zahăr;
• ulei de floarea-soarelui;
• amidon din porumb;
• sirop invert.

Mulți consumatori observă doar zahărul, însă omit faptul că siropul invert este tot zahăr, obținut prin descompunerea zaharozei în glucoză și fructoză. Prin utilizarea mai multor forme de zahăr, producătorii reduc impactul vizual al cuvântului „zahăr”, deși aportul total de zaharuri rămâne ridicat.

Un cocktail de aditivi în spatele unei simple arome

Poate cel mai surprinzător lucru este faptul că aroma de frișcă conține, la rândul ei, numeroase ingrediente tehnologice. În primul rând, BHA (E320), pe care l-am inclus în lista celor mai nocivi aditivi alimentari și BHT (E321). Acești antioxidanți sintetici sunt utilizați pentru a împiedica oxidarea grăsimilor. Deși sunt autorizați pentru utilizare atât în UE cât și în Republica Moldova, utilizarea lor este atent monitorizată. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică BHA drept posibil cancerigen pentru oameni (Grupa 2B), pe baza studiilor experimentale. În cazul BHT, datele disponibile nu permit aceeași clasificare, însă există preocupări privind efectele expunerii repetate, motiv pentru care EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor) stabilește limite stricte de consum.

Un aliment care favorizează consumul excesiv

Biscuiții ultraprocesați sunt concepuți pentru a fi foarte gustoși, crocanți și ușor de consumat. Combinația dintre zahăr, făină rafinată, grăsimi și arome stimulează mecanismele de recompensă din creier și favorizează consumul în cantități mai mari decât necesarul organismului. Numeroase studii publicate în ultimii ani arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de:

• supraponderabilitate și obezitate;
• diabet zaharat de tip 2;
• boli cardiovasculare;
• hipertensiune arterială;
• anumite tipuri de cancer.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare în Republica Moldova, unde excesul ponderal reprezintă deja o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de jumătate dintre adulții din Republica Moldova sunt supraponderali, iar aproximativ un sfert suferă de obezitate, cifre aflate într-o tendință ascendentă. În rândul copiilor, prevalența excesului ponderal crește de la an la an, alimentația bogată în produse ultraprocesate fiind unul dintre factorii principali.

”Acest produs nu este doar un exemplu de aliment ultraprocesat, ci și un exemplu despre cum marketingul poate crea o percepție diferită de realitatea din etichetă. Consumatorii au dreptul la informații clare, corecte și care să nu inducă în eroare. Constatăm totuși că există foarte multe etichete neconforme pe piața din Republica Moldova, fără ca să cunoaștem măsurile pe care le iau autoritățile pentru a proteja consumatorul. Tocmai de aceea este important să cerem mai multă transparență și protejare a depturilor noastre în calitate de consumatori”, a precizat directoarea executivă a Asociației de Consumatori ”Ce Consum Eu”.

Suntem ceea ce mâncăm!