Cetățeanul și consumatorul, limita între democrație și consumerism
Cetățeanul și consumatorul, sunt două concepte care conviețuiesc astăzi în toate dimensiunile vieții politice și economice a țării, cu un impact direct asupra democrației și consumerismului.
Cetățeanul este produsul unei democrații. El este stăpân pe decizia sa atunci când votează, iar în urma calcului majorității voturilor, un reprezentant politic este ales. Cetățeanul este și actorul social spre care sunt îndreptate politicile sociale, economice și mai recent, cele legate de tranziția numerică, cum ar fi protecția datelor sau mediul înconjurător, precum plasticul alimentar sau anti-risipa produselor alimentare. Cetățeanul ridică întrebări esențiale referitor la evolutie și viitorul nostru ca specie, iar pentru asta își exercită dreptul de alegere prin vot, atunci când alege reprezentanții săi în cadrul dezbaterilor și tendințelor politice de viitor. Fiecare vot la urnă este deci o acțiune individuală îndreptat spre un obiectiv comun.
Consumatorul, la rândul său este actorul economic și etic al economiei de piață și se află la intersecția mecanismului de cerere și ofertă a produselor și serviciilor. Fiecare cumpărătură la raft este un vot pe care acesta îl acordă unui produs, unui producător, unui distribuitor sau practici de producție. Atunci când consumatorul cumpără un produs brut și eventual fără pesticide sau contaminanți, el votează pentru un mod sănătos de viață, metode de producție cu un impact mai redus asupra mediului și contribuie astfel la o economie structurată și solidă. Atunci, însă, când el procură un produs ultratransformat și plin de aditivi, el votează pentru un confort momentan care poate deveni fatal pe termen lung. Astfel, el contribuie la industrializarea alimentației care e contrară sănătății publice, optează pentru proliferarea produselor chimice și nocive, care într-un final au un impact major inclusiv asupra mediului înconjurător și viitorului societății. Consumul trebuie, deci, să fie conform necesităților, echilibrat și benefic, reciproc atât economiei cât și consumatorului. Realitatea este însă diferită. Ca urmare, ne regăsim în fața a minim două constatări foarte triste. Prima se referă la copiii noștri, care sunt prinși într-o capcană fără ieșire, or ei nu sunt în măsură să estimeze gravitatea impactului unei alimentații ultraprocesate asupra viitorului lor fizic, moral, etic și intelectual. A doua ar fi că adulții sunt la ziua de azi informați asupra acestor riscuri și fiind responsabili de alegerile pentru ei și copiii lor, în majoritatea cazurilor optează pentru produse ultraprocesate și dăunătoare sănătății. Mulți invocă o simplă dorință de a crea o satisfacție și bucurie momentană cu un aliment gustos, doar că ei încurcă gustul natural al produsului, creat de ingrediente de calitate, cu gustul artificial creat de niște ingrediente chimice, lucrate în laborator și cântărite în așa mod încât acel gust să răspundă cât mai bine așteptărilor consumatorului.
Platforma CE CONSUM EU contribuie în fiecare zi la dezvoltarea unei culturi alimentare sustenabile și benefice sănătății consumatorilor. Ea orientează consumatorul și cetățeanul spre un consum conștient, prin informarea și dezvoltarea spiritului critic față de produsele de pe rafturi și tarabele pieței și care fragilizează sănătatea publică. Cetățeanul și consumatorul trebuie să fie vigilenți la votul pe care îl acordă, să-l cântărească bine, fiindcă de acest vot depind atât școlile, drumurile sau încălzirea globală, cât și plăcerea zilnică de a mânca un produs de calitate și cu valori gustative “ca la bunica”.
Suntem ceea ce mâncăm!
Autor: Alexandru GOLBAN
