Ciocolată sau bomboane: Nu te lăsa păcălit, citește atent eticheta

Ciocolata a fost mult timp considerată un dușman al ficatului. Dar experți în sănătate din Franța spun că nu mai este cazul deja. Ciocolata, în special cea cu un conținut ridicat de cacao, poate conține substanțe benefice pentru sănătatea noastră în cantități moderate.

Teobromina este un compus prezent în cacao și poate avea anumite beneficii pentru organism. Aceasta poate avea efecte ușor stimulatoare și poate influența dilatarea vaselor de sânge, având un efect potențial asupra tensiunii arteriale.

De asemenea, cacao conține serotonină, care poate influența starea de spirit și poate avea efecte asupra nivelului de fericire și relaxare. Magneziul este, de asemenea, prezent în cacao și este un mineral esențial pentru sănătatea generală a organismului. Contribuie la funcționarea normală a multor procese, inclusiv la funcția musculară și la sănătatea oaselor.

Etichetarea ciocolatei în Uniunea Europeană și Republica Moldova

În Uniunea Europeană, pentru ciocolată sau bomboane de ciocolată (produse din cacao și din ciocolată destinate consumului uman), există norme care trebuie respectate, altfel acel produs nu poate fi numit ciocolată și nici nu poate fi vândut la preț de ciocolată (unii producători încearcă să mai devieze de la normele legislative, dar, dacă sunt depistate nereguli, amenzile sunt foarte mari și există și riscul unor sancțiuni, inclusiv penale). Este vorba despre Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao și din ciocolată destinate consumului uman.

Citește și: Câtă ciocolată este în bomboanele de la ”Bucuria” – Ceconsum

Potrivit acestei Directive, CIOCOLATA desemnează produsul obținut din produse de cacao și zahăr și trebuie să conțină minimum 35 % substanță solidă uscată totală, incluzând minimum 18 % unt de cacao și minimum 14 % cacao în substanță uscată fără grăsime, iar bomboanele de ciocolată sau praline trebuie să conțină minimum 25 % de ciocolată din greutatea totală a produsului. De asemenea, ciocolata poate conține la fel aditivi alimentari, unii dintre ei nu sunt benefici sănătății. Iată de ce citirea etichetei este crucială.

Ce prevede legislația Republicii Moldova

În R. Moldova, Directiva europeană amintită mai sus este transpusă prin hotărârea de Guvern nr. 204 din 11.03.2009 cu privire la reglementarea tehnică ”Produse de cofetărie”

În timp ce Directiva europeană are 10 poziții atunci când ne referim la denumirile de vânzare a produselor din cacao şi din ciocolată destinate consumului uman, hotărârea de Guvern 204 din 2009 are trecute la denumiri comerciale tocmai 25 de poziții. De unde s-au luat restul? Ei, bine, am consultat GOST-urile rusești și multe din denumirile comerciale le-am găsit acolo.

Compoziția ciocolatei

Ciocolatele sunt compuse în principal din cacao, unt de cacao, zahăr, lapte și ingrediente destinate să-i confere arome distinctive (cum ar fi fructe uscate, caramel, cafea, praline, coji de portocale, etc.).

Citește și: Câteva sfaturi cum să alegeți o ciocolată de calitate – Ceconsum

Criteriul de referință pentru ciocolată este, desigur, conținutul de cacao, care influențează intensitatea gustului de ciocolată. 

Utilizarea grăsimilor vegetale în ciocolată: ce etichetare?

Adăugarea de grăsimi vegetale, altele decât untul de cacao, este limitată la următoarele grăsimi vegetale: illipe, ulei de palmier, sare, unt de shea, kokum gurgi, nucă de mango. Acestea pot fi adăugate, singure sau în amestec, în proporție de maximum 5% (conținut calculat doar pentru partea de ciocolată, după deducerea ingredientelor adăugate) fără a reduce conținutul minim de unt de cacao sau substanța uscată totală de cacao.

Reglementările europene cer menționarea “conține grăsimi vegetale în plus față de untul de cacao” pe ambalajele acestor produse. Această mențiune trebuie să fie clar vizibilă, să apară în același câmp vizual cu lista de ingrediente, dar să fie distinctă față de aceasta și să fie scrisă cu caractere cel puțin la fel de mari ca cele ale denumirii de vânzare și în apropierea acesteia.

Citește și: Nu neglija denumirea unui produs alimentar – Ceconsum

În schimb, în Franța, ciocolatele care nu conțin astfel de grăsimi vegetale pot fi comercializate sub una dintre denumirile specific prevăzute de dispozițiile articolului R. 412-48 din Codul consumului (“ciocolată pură cu unt de cacao”, “ciocolată tradițională” sau oricare altă denumire echivalentă).

Despre consumul de ciocolată

Constatările pe care le-am făcut ca urmare a analizei comportamentului consumatorului din Republica Moldova arată că acesta nu face distincție clară între ciocolată și bomboane. Astfel, în țara noastră se consumă foarte multe bomboane, care sunt de o calitate mult inferioară ciocolatei și care conțin, pe alocuri, substanțe chimice dăunătoare sănătății. Din păcate, vorbim în mare parte despre sănătatea copiilor care este în joc, ei fiind un grup vulnerabil care este supus atât marketingului, cât și necunoașterii din partea părinților a unui mod sănătos de alimentație.

Ca să vă dăm un exemplu: francezii au o preferință pronunțată pentru ciocolata neagră, cu gust amărui și foarte bogată în cacao (care reprezintă 30% din consum la adulți, comparativ cu 5% în medie pentru restul Europei).  De remarcat că ciocolatierii au început să dezvolte o filieră durabilă pentru a răspunde mai bine cererii ecoresponsabile a consumatorilor.

Cu regret, marii producători autohtoni din domeniul cofetăriei oferă consumatorilor produse nu tocmai calitative din punct de vedere nutrițional. Dar nici consumatorii moldoveni nu solicită, prin comportamentul lor, produse mai calitative. Și din păcate acest cerc vicios are repercusiuni asupra sănătății noastre.

Platforma CE CONSUM EU încurajează un consum responsabil. Între ciocolata sau bomboane, alegeți în cunoștință de cauză.

Un articol de Elena Robu

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.