Peştele pe care ar trebui să îl eviţi. Acumulează cele mai multe metale grele şi toxine din apă

Este ușor de asimilat, este sănătos şi delicios – cam asta ştim, în linii generale, despre peşte. Rareori, însă, ne gândim la pericolul care se ascunde în fiecare felie de somon, lostriţă sau dorada pe care o consumăm. Odată cu intensificarea activității industriale, apele marine devin tot mai poluate, iar datorită lanţului trofic, peştele adună în propriul corp metale grele şi tot felul de substanțe care ajung în organismul uman, ca urmare a consumului de pește.

Pericolul ascuns din peşte

Peştii prădători sunt cei mai contaminați cu metale grele. Ei acumulează toxinele din pradă şi le depozitează în propriul organism. Potrivit Federației Americane a Alimentației și Medicamentului, dacă îi consumăm în cantități mari rechinul, marlinul, peştele-sabie, peştele-spadă, macroul regal și tonul devin periculoși pentru sănătatea umană. Specialiștii spun că, în general, sunt periculoși peştii care au conținut mare de grăsimi, recomandarea fiind să consumăm prudent asemenea produse. Tabelul de mai jos arată care ar fi ”cele mai bune alegeri” de pește pentru femeile care planifică o sarcină, pentru cele care sunt însărcinate sau care alăptează, dar și pentru copii.

Metalele grele se acumulează în grăsimi și încurcă metabolismului, fapt care produce disfuncții şi poate provoca boli. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului de ton roșu, pește-spadă, rechin și știucă. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de originea lui, deoarece unele ape sunt mai poluate decât altele.

Ce pește găsim în magazinele și piețele din Republica Moldova?

Cel mai popular dintre peștii oceanici este somonul. Acesta poate fi găsit aproape în fiecare supermarket, iar magazinele specializate prezintă varietate de produse şi forme: cap, fileu, steak, afumat la cald sau la rece, sărat, conservat, congelat, proaspăt sau refrigerat. 

Consumatorii care preferă somon trebuie să fie atenţi la culoarea lui. Peştele natural nu are nuanţă aprinsă, iar dacă aceasta este prea intensă, cel mai probabil s-au folosit coloranţi.

Un studiu efectuat în 2016 de către revista franceză “60 millions de consommateurs”, arăta că au fost identificate metale grele în 23 de mostre de somon testate. Cu toate acestea, concentrațiile erau variabile și în general rezultatele nu erau alarmante, fiind mult sub limitele reglementare. Paradoxal, cele mai mari doze au fost găsite în somonul bio de origine norvegiană, care conținea de 7 ori mai mult mercur decât somonul congelat pescuit în Atlantic sau crescut în Chile.

Dorada devine tot mai populară în magazinele din Moldova. Mai complicat, dar prin supermarketuri mari sau magazine specializate poate fi procurat şi file proaspăt de ton, care la fel reprezintă una dintre speciile potențial periculoase.

Cele mai populare în Moldova rămân a fi speciile de peşte care trăiesc în iazuri şi râuri. Contaminarea lor, însă, nu este exclusă. Trebuie luate în considerare în primul rând locurile unde s-a pescuit şi modalitatea de preparare, pentru a evita infectarea cu alte bacterii, pe lângă prezența metalelor grele.

Citește și: Să renunțăm oare la consumul de pește din cauza metalelor grele? Ce recomandă autoritățile sanitare – Ceconsum

Un alt tip de peşte foarte „solicitat” de moldoveni este pangasiusul. Problema constă în ţara de import şi locul unde viețuiește – râul Mekong din Vietnam, unul dintre cele mai poluate din Asia. 

Cât de sigur este peştele din conserve?

Anterior exista problema eventualului contact al plumbului din componența ambalajului metalic cu produsul. Actualmente acesta nu se foloseşte la producţia cutiilor, iar în interior există un strat de protecție, care apără alimentele de celelalte metale, conform Departamentului american al agriculturii.

Recomandări la cumpărarea peștelui

Atunci când cumpărați pește, țineți cont de următoarele recomandări: 

Pentru pește proaspăt: Ochii sunt limpezi, bombați și transparenți. Nu cumpărați pește cu ochii opaci sau înfundați în orbite. Corpul trebuie sa fie rigid, rezistent, când îl apăsați – nu se deformează. Pielea nu va avea strat cleios, iar solzii vor fi bine-fixați, branhiile – curate. Abdomenul nu va fi umflat, iar la curățare carnea nu se va desprinde de oase.

Pentru pește congelat: Verificați termenul de valabilitate și condițiile de păstrare. Atrageți atenție dacă nu există urme de reînghețare. După decongelare, peștele nu trebuie să devină gelatinos. Dacă produsul e vechi, solzii vor avea nuanțe albăstrui și se vor desprinde greu.

Pentru conserve: Verificați data fabricării și termenul de valabilitate. Temperatura de păstrare a conservelor trebuie să fie conformă cu informațiile prezentate pe ambalajele conservelor. Nu procurați produse cu ambalaj deformat, deteriorat, bombat sau în cutii ruginite. Cele mai bune sunt conservele preparate nu departe de locul unde a fost pescuit peștele.

Recomandări de consum 

Pentru a beneficia de avantajele produselor din mare și, în același timp, pentru a minimiza riscul de a consuma în exces metale grele, Agenția din domeniul siguranței alimentare din Franța (ANSES) a stabilit recomandări pentru populație în general, dar și pentru grupurile sensibile la acești poluanți. Pentru populație în general, recomandările sale sunt:

• consumul de pește de 2 ori pe săptămână, combinând un pește gras bogat în acizi grași omega-3 (somon, sardine, macrou, hering) cu un alt pește (merluciu, cod, limbă de mare etc.) mai puțin bogat în metale grele și pesticide;
• diversificarea speciilor și locurilor de aprovizionare;
• pentru peștii de apă dulce, limitarea consumului de mreană, plătică, crap sau somn la 2 ori pe lună;
• consumul de țipar este recomandat doar în cazuri excepționale;
• pentru pescuitul recreativ respectați recomandările de neconsum emise în anumite zone.

Reglementări existente

Începând cu anul 2006, UE reglementează conținutul metalelor grele, dar și a altor contaminanți (dioxine, hidrocarburi, etc.) în produsele alimentare, inclusiv peștele. Legislația europeană a evoluat în acest sens, iar din 25 mai 2023 a intrat în vigoare Regulamentul UE 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023 privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006. ”Pentru a asigura o protecție eficientă a sănătății publice, este necesar nu doar ca produsele alimentare care conțin contaminanți la niveluri peste cele maxime să nu fie introduse pe piață ca atare, ci și să nu fie utilizate ca ingrediente în alte produse alimentare și să nu fie amestecate cu alte produse alimentare”, se arată în regulament.

În Republica Moldova prima hotărâre de Guvern cu referire la contaminanţii din produsele alimentare a apărut în 2010 şi a suferit mai multe modificări până în 2021. Dar pentru că normele europene au evoluat, aurotitățile competente ale statului ar trebui să ia în considerare acest nou regulament și să îl transpună în legislația națională.

Problema, însă, constă în faptul că pe etichete nu sunt specificate informații despre conţinutul de metale grele în produse, pentru că nici legislația europeană, nici cea națională nu prevede acest fapt. În Republica Moldova unii comercianți nici măcar nu indică zona de pescuit sau mediul unde a crescut peştele, astfel încât să fie clară originea lui.

Problema se amplifică în cazul peştelui vândut la kilogram, în special în pieţe, unde pentru a afla proveniența produsului trebuie să îi ceri vânzătorului mapa cu acte. Câți dintre noi fac acest lucru?

Suntem ceea ce mâncăm!

Un articol de Victoria Laur 

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.