Pesticide: un sfert dintre alimentele vândute în Uniunea Europeană conțin un cocktail de reziduuri. Situația din România

În 2023, din cele 132.793 de probe prelevate în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și în Norvegia și Irlanda, 42% conțineau una sau mai multe urme cuantificabile de pesticide. Dintre acestea, 3,7% (sau 2%, conform celor mai certe date) depășeau limitele maxime admise de reziduuri (LMR) prevăzute de reglementările europene. Datele se conțin în cel mai recent raport privind reziduurile de pesticide detectate în alimentele vândute pe piața europeană, publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe 14 mai.

Aceste cifre sunt, în linii mari, similare cu cele raportate în 2022. Și de această dată, principalele substanțe incriminate sunt trei neonicotinoide: clorpirifos, acetamiprid și imidacloprid.

Despre clorpirifos trebuie să știți că începând cu 31 ianuarie 2020, acest pesticid controversat a fost interzis pentru utilizare în țările Uniunii Europene. Interdicția este justificată de efectul nociv al clorpirifosului asupra dezvoltării creierului fătului și a micuților, în general. Potrivit unei cercetări efectuate de un grup internațional de oameni de știință și publicată în 2015 în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, familia de pesticide din care face parte Clorpirifosul ar putea reduce în medie cu 2,5 puncte coeficientul de inteligență (IQ) al copilului. “Numeroase studii au arătat că Clorpirifosul este un perturbator al sistemului endocrin, dar și că este asociat cu tulburări metabolice, cancer mamar și pulmonar și infertilitate masculină”, menționează asociația Générations Futures din Franța. De asemenea, s-a demonstrat că expunerea la Clorpirifos afectează ADN-ul.

Citește și Pesticidele care ne pot îmbolnăvi de diabet, obezitate – autorizate în Republica Moldova – Ceconsum

„Efectul cocktail”: o amenințare subestimată

Ceea ce îngrijorează cu adevărat organizațiile de mediu este creșterea numărului de alimente care conțin mai multe tipuri de pesticide simultan. În 2023, 25,5% din eșantioanele analizate prezentau urme ale mai multor substanțe chimice active.

Actualele reglementări europene presupun că expunerea consumatorului are loc doar la o singură substanță, ipoteză tot mai departe de realitate. Organizațiile de mediu solicită Comisiei Europene să introducă un factor de evaluare a amestecurilor (mixture assessment factor), care să permită evaluarea toxicității combinate a pesticidelor, și nu doar analiza fiecărui reziduu în parte.

Și în cazul produselor importate din afara Uniunii Europene – în special din Kenya, India, China și Turcia – situația este tot mai îngrijorătoare. Procentul de eșantioane care nu respectă limitele legale a crescut la 11,3% în 2023, de la doar 4,6% în 2022. Creșterea a fost observată în paralel cu dublarea volumului de probe analizate.

Situația din România: prezența pesticidelor în peste 40% dintre alimentele analizate

România a desfășurat în 2023 un program național extins de monitorizare a reziduurilor de pesticide, coordonat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din România, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Sănătății. Au fost analizate 5.150 de probe, din care 2.902 probe (56,35%) nu au conținut reziduuri detectabile, iar 2.097 probe (40,72%) au conținut pesticide în concentrații sub limita maximă admisă (MRL). Doar 151 probe (2,90%) au depășit limitele legale, iar 53 dintre acestea (1,03%) au fost declarate neconforme, luând în calcul incertitudinea de măsurare.

Citește și Sfaturi pentru îndepărtarea pesticidelor din fructe și legume – Ceconsum

Majoritatea probelor analizate au provenit din categoriile legume și verdețuri (2.598 probe), fructe (1.421) și cereale (401), cu o prezență notabilă de reziduuri multiple în produse precum roșii (până la 8 pesticide/probă), struguri de masă (până la 18), ardei grași, salată verde, lămâi, mere, pere sau citrice. În total, 1.357 de probe au conținut două sau mai multe tipuri de pesticide simultan.

Prezența multiplă de pesticide:

Produsele cu cele mai multe tipuri de pesticide simultan:

• Roșii – până la 8 substanțe diferite
• Struguri de masă – până la 18 reziduuri
• Ardei grași, salată, lămâi, mere – frecvent între 6 și 10 reziduuri în aceeași probă

Pe partea de control al alimentelor destinate copiilor, Ministerul Sănătății a analizat 42 de probe, toate conforme cu legislația UE privind limitele maxime de reziduuri.

Comparativ cu 2022, România a înregistrat o creștere a procentului probelor cu reziduuri sub MRL (de la 35,70% la 40,72%) și o scădere a celor care au depășit limitele (de la 3,74% la 2,90%). Cele mai frecvente neconformități au fost identificate în produse de origine vegetală, în special spanac, țelină, pătrunjel, mărar, ceapă verde, și au implicat substanțe precum chlorothalonil, carbendazim, thiophanat-metil, imidacloprid, dimetoat și chlorpirifos.

În cazurile neconforme, autoritățile au declanșat 51 de alerte rapide, au aplicat 30 de sancțiuni, au retras 30 de loturi de pe piață și au realizat 70 de re-verificări prin eșantionare suplimentară, potrivit raportului din anul 2023 al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România.

În loc de concluzii:

Deși România a înregistrat progrese semnificative în monitorizarea reziduurilor de pesticide și o scădere a probelor neconforme față de anul anterior, prezența pesticidelor în peste 40% dintre alimentele analizate rămâne un motiv de îngrijorare, mai ales când unele probe conțin simultan multiple substanțe chimice. Acumularea reziduurilor multiple poate avea efecte sinergice sau necunoscute asupra sănătății, în special în cazul consumatorilor vulnerabili – copii, femei însărcinate, vârstnici sau persoane cu afecțiuni cronice.

Mai mult, faptul că au fost detectate substanțe interzise sau neautorizate în UE (precum chlorpirifos sau carbendazim) în produse din România indică lipsuri în respectarea bunelor practici agricole și o posibilă utilizare ilegală de pesticide periculoase. Astfel de substanțe au fost retrase de pe piață tocmai din cauza toxității neurodezvoltative, a posibilului efect cancerigen sau a impactului asupra sistemului endocrin.

Faptul că unele alimente (precum roșiile, ardeii, salata sau strugurii) conțin între 8 și 18 pesticide în aceeași probă semnalează nu doar o practică agricolă intens chimizată, dar și dificultatea de a evalua riscul cumulativ asupra sănătății. În lipsa unor reglementări clare privind „cocktailul de pesticide”, consumatorii pot fi expuși zilnic la amestecuri de substanțe care, individual, respectă limitele, dar în combinație ar putea avea efecte dăunătoare.

Iată de ce avem nevoie de controale mai stricte, de limitare a utilizării pesticidelor periculoase și de încurajare a metodelor agricole alternative, precum agricultura ecologică sau integrată, pentru a reduce expunerea cronică a populației la substanțe chimice.