Cum alegem făina care să aducă beneficii sănătății noastre? Ce găsim pe piața din România
Cum alegem făina pentru pâinea noastră cea de toate zilele? Totul depinde de alegerile noastre: fie vrem să coacem o pâine frumoasă, care să fie lăudată pe rețelele sociale sau de vecini, fie ne dorim o pâine mai sănătoasă, dar nu tocmai frumoasă la aspect. În articol, oferim mai multe detalii cum să alegeți faina pentru o pâine mai sănătoasă.
E bine de știut din capul locului că făina calitativă din punct de vedere nutrițional joacă un rol crucial când vorbim despre impact asupra sănătății.
Ce înseamnă calitatea făinii?
Făina a fost și este unul din alimentele de bază atât a moldovenilor, cât și a românilor. Calitatea acesteia s-a asociat mai mereu cu cât de albă este sau cât de bine se întinde aluatul pentru plăcinte. Însă din punct de vedere nutrițional, calitatea făinii înseamnă cu totul altceva …
Cerealele sunt cunoscute ca surse bune de carbohidrați complecși ce oferă energie, proteine, vitaminele grupului B. Dar aceste asocieri sunt parțial adevărate când vorbim de făina din comerț.
Unul din indicatorii de evaluare a valorii nutritive al făinii este cantitatea de cenușă.
Cenușa obținută din făină conține compuși minerali de fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fier, zinc și cupru. Fosforul (aproximativ 45%), potasiul (aproximativ 38%), magneziul și calciul (aproximativ 13% și respectiv 3%) sunt principalele elemente prezente în cenușă, în timp ce celelalte elemente se ridică la doar 1%.
Boabele integrale de grâu conțin 1,17-2,96% din constituenții minerali. Făina caracterizată printr-un nivel mai ridicat de cenușă este de obicei mai puțin purificată și conține mai multe particule fine de tărâțe și endosperm adiacent tărâțelor.
În funcţie de conţinutul de cenuşă, făina de grâu se clasifică şi se defineşte în următoarele grupe, astfel:
a) făina albă este făina care are un conţinut de cenuşă de maximum 0,65% şi se fabrică în următoarele tipuri:
- – făina albă tip 480 este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,48%;
- – făina albă superioară trei nule (000) este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,48% şi cu un conţinut de gluten umed egal sau mai mare de 28%;
- – făina albă tip 550 este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,55% şi cu granulaţia cerută de necesităţile tehnologice;
- – făina albă tip 650 este făina care are un conţinut de cenuşă de maximum 0,65%;
b) făina semialbă este făina care are un conţinut de cenuşă între 0,66% şi 0,90%. În comerț/industrie se comercializează/folosește tip 800 și tip 900;
c) făina neagră este făina care are un conţinut de cenuşă între 0,91% şi 1,40%. În comerț/industria de panificație se comercializează/folosește tip 1250 și tip 1350;
d) făina dietetică este făina care are un conţinut de cenuşă între 1,41% şi 2,2%. În comerț/industria de panificație se comercializează/folosește tip 1750 și tip 2200.
Oferta din magazine
După ce am dat o tură prin câteva magazine, am ajuns la concluzia că este destul de dificil să găsești făină care să aducă beneficii sănătății noastre. Rafturile sunt pline de făină albă superioară (000), care, deși este ușor de manevrat și oferă un aspect frumos unei pâini, nu aduce la fel de multe beneficii pentru sănătatea noastră. Cu greu am putut găsi făina albă tip 650 care conține mai mulți nutrienți decât cea de tip 000.
Făina semialbă tip 800 și tip 900 sau neagră tip 1250 și tip 1350 bogată în nutrienți lipsește aproape cu desăvârșire din comerț. ”Una din explicații ar fi că nici consumatorul nu cunoaște despre beneficiile acestui tip de făină pentru sănătate, în consecință nici nu îl cumpără, respectiv nici agentul economic nu aduce pe piață un asemenea produs. Dacă oamenilor le-ar păsa de sănătatea lor și și-ar dori produse de calitate, atunci ar putea să dicteze piața și, prin comportamentul lor, să determine agenții economici să ofere produse mai calitative”, a precizat Elena Robu, fondatoarea Asociației de consumatori ”Ce Consum Eu”.
Culoarea albă a făinii nu este una naturală. Dacă am zdrobi bobul de grâu fără să trecem făina prin diferite procese de prelucrare, am obține o făină mai puțin albă datorită tărâțelor. Din acest motiv, producătorii vor apela la diferite substanțe pentru a oferi acel alb-imaculat care ne face să credem că făina este mai bună.
Aditivi alimentari autorizați în făină
Trebuie să știți că în făină sunt autorizați anumiți aditivi alimentari. Fiindcă vorbim despre făina de pe piața din România, vom cita norma din 12 iulie 2002 (cu privire la fabricarea, conţinutul, ambalarea, etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinate comercializării pentru consum uman) care permite producătorilor utilizarea aditivilor alimentari, a diverselor adaosuri sau elemente nutritive în făina de grâu, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. În același timp, coloranții nu sunt admişi la fabricarea făinii de grâu.
De exemplu, pe această etichetă sunt menționați agenți de tratare a făinii.
De fapt, agenții de tratare a făinii sunt aditivi alimentari utilizați pentru a îmbunătăți sau modula proprietățile făinii sau aluatului. Aceștia sunt adăugați în făină cu scopul de a îmbunătăți calitatea coacerii, culoarea sau utilizarea acesteia în timpul procesului de gătire. Acidul ascorbic (E 300) este cel mai des folosit agent de tratare a făinii. Alți aditivi sunt de asemenea utilizați ca agenți de tratare în diferite produse alimentare, cum ar fi lecitina (E 322), amilaze (E 1100), xilanaze, lipaze (E 1104), glucoza oxidază (E 1103) și lactatul de calciu (E 327). La unele persoane expuse la acești aditivi, este posibil să apară un efect alergenic.
De asemenea, pe unele etichete mai puteți găsi Pirofosfat acid de sodiu din categoria emulgatorilor şi substanţelor tampon. Se utilizează în produse alimentare sub formă de praf, snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată şi malţ pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice. Fosforul este un element important în cadrul metabolismului general, iar cantităţile mari pot produce tulburări.
În Codex Alimentarius, pirofosfatul acid de sodiu are denumirea de E450. Unele specialiști în nutriție, l-au plasat în categoria “E-uri suspecte”.
Potrivit acestora, pirofosfatul acid de sodiu este nociv organismului deoarece:
- împiedică fixarea calciului în oase
- facilitează instalarea osteoporozei
- provoacă alergii
- provoacă iritații ale ochilor și a pielii
- scade asimilarea mineralelor
În 2019, Autoritatea Europeană pentru siguranța alimentară ( EFSA) a reevaluat siguranța consumului de fosfați ca aditivi alimentari și a fost stabilită o nouă doză zilnică acceptabilă, mai strictă decât cea anterioară.
Așadar, alegerea corectă a făinii devine esențială. Deși oferta de făină de pe piață este diversă și atrăgătoare, calitatea nutrițională a făinii joacă un rol crucial în asigurarea beneficiilor pentru sănătate. Într-o societate în care făina este considerată un ingredient de bază, este important să fim conștienți de calitatea nutrițională a acesteia care contează mai mult decât aspectul, culoarea sau cât de bine poate fi lucrat aluatul.
Suntem ceea ce mâncăm!
Articol realizat pentru Platforma CE CONSUM EU de Cristina Cerevatenco, nutriționistă
