Republica Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană, dar armonizarea legislației nu ține pasul cu ambițiile politice

După cum v-am obișnuit, scriem pentru voi, consumatorii din R. Moldova, articole ce se referă la noutățile legislative din țara noastră pe anumite sectoare ce țin de siguranța alimentară, dar și cu exemple despre ultimele evoluții legislative la nivel internațional și anume în Uniunea Europeană.

Astăzi vorbim despre riscurile la care ne expunem, dar și normele de comercializare a ouălor, care la noi în țara fac obiectul unor retrageri sistematice de pe piață. De asemenea, vorbim și despre cum Uniunea Europeană introduce sistematic politici referitoare la risipa alimentară în normele de comercializare a produselor alimentare, în cazul de față al ouălor de găină.

Nou termen de livrare a ouălor către consumator

Pentru o explicație clară a riscurilor și modului cum politica anti-risipă este implementată în Uniunea Europeană, vom face referire la regulamentul delegat (UE) 2022/2258 al Comisiei din 9 septembrie 2022 de modificare și rectificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală care dispune asupra următoarelor informații:

„Principalul agent patogen care prezintă un risc major de boală transmisă prin ouă, în Uniune, este Salmonella Enteritidis, iar creșterea sa în ouă este influențată pozitiv de temperatura din timpul depozitării și transportului ouălor. Întrucât în multe state membre nu există cerințe privind condițiile de timp și temperatură în timpul depozitării și transportării ouălor, este important ca o „dată a durabilității minimale”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) litera (r) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (8) pentru ouă, să fie stabilită în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, pentru a oferi o bază uniformă astfel încât consumatorii finali să poată face alegeri în cunoștință de cauză și să utilizeze în cel mai sigur mod produsele lor alimentare. Avizul EFSA din 10 iulie 2014 privind riscurile pentru sănătatea publică prezentate de ouăle pentru consum din cauza deteriorării și a dezvoltării agenților patogeni (9) concluzionează că este necesar ca data durabilității minimale a ouălor produse de găinile din specia Gallus gallus să fie stabilită la maximum 28 de zile, deoarece orice creștere a perioadei de păstrare a acestor ouă peste 28 de zile conduce la o creștere a riscului relativ de îmbolnăvire. Cerința actuală prevăzută în secțiunea X capitolul I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, conform căreia ouăle trebuie livrate consumatorului în termen de maximum 21 de zile de la ouare, este un standard de comercializare cu o influență limitată asupra siguranței ouălor, contribuind în același timp la risipa de alimente la nivelul comerțului cu amănuntul. O creștere a acestei perioade de la 21 de zile la 28 de zile ar reduce semnificativ această risipă alimentară, în special pentru ouăle produse de găinile din specia Gallus gallus, deoarece aceste ouă ar fi retrase din vânzare în același timp cu expirarea datei durabilității lor minimale.”

Astfel, Regulamentul (CE) nr. 853/2004, conform căruia ouăle trebuie livrate consumatorului în termen de maximum 21 de zile de la ouare a fost modificat și, din data de intrare în vigoare a regulamentului delegat sus menționat, 18 noiembrie 2022, termenul maxim a fost stabilit la 28 de zile. Astfel de la sfârșitul anului 2022,  regulamentul 2022/2258 este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Ce se întâmplă în Republica Moldova?

Hotărârea de Guvern Nr. 435 din 28-05-2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienăa produselor alimentare de origine animală ne spune în continuare la capitolul XI, sectiunea 1 că :

„ Ouăle trebuie livrate către consumator în termen de cel mult 21 de zile de la ouat.”

De menționat că în iunie 2022 Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a organizat un curs de instruire pentru agenții economici privind accesul produselor de origine animală pe piața Uniunii Europene. ANSA mentiona în una din publicațiile sale :

„ (…) La data de 16 iunie curent, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu Proiectul Twinning UE/Moldova „Sprijin continuu pentru agricultură, dezvoltare rurală și siguranța alimentelor în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Economiei, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, a organizat, în regim mixt (online și fizic), cursul de instruire pentru operatorii economici din domeniul alimentar. (…)

Experții Serviciului Veterinar și Alimentar de Stat din Lituania au împărtășit experiența Lituaniei și provocările la implementarea cerințelor Uniunii Europene privind sănătatea animală și siguranța alimentelor pentru a deschide accesul produselor sale către piața Uniunii Europene.”

În martie 2023 Republica Moldova a obținut, în premieră, dreptul să exporte, în Uniunea Europeană, carne procesată de pasăre și ouă de consum, în urma modificării Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2021/404 și (UE) 2021/405 ale Comisiei din 24 martie 2021. Aceasta reușită a permis organizarea mai multor întruniri cu agenții economici pentru a-i sensibiliza asupra cerințelor normative care să permită aceste exporturi.

Presupunem că situația referitoare la data durabilității minimale a fost discutată în cadrul acestor întrevederi între ANSA și agenții economici.

La ziua de azi legislația națională nu a fost armonizată pentru a pune premisele unei integrări legislative eficiente pe viitor a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar și o ușurare a activității operatorilor economici, care să nu fie obligați să producă conform unor cerințe diferite pe plan internațional și național.

Cât despre risipa alimentară, conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește. Această cantitate generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

În Republica Moldova lipsesc cu desăvârșire informații, date statistice cu referire la risipa alimentară. Acest lucru este recunoscut chiar și la nivel de Parlament. În nota informativă la Legea nr. 299 din 3 noiembrie 2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente este specificat că ”din păcate, în Republica Moldova nu sunt date statistice disponibile cu privire la volumele de deșeuri alimentare, odată ce acestea se includ în categoria de ”deșeuri menajere” și nu se raportează separat nici de către operatorii din sectorul alimentar”.

Concluzionăm că puținele instituții care sunt prezente pe piața din Moldova nu pot asigura o acoperire totală a problemei la nivel național, cu toate eforturile care se depun.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.