Înghețata de pe piața din Moldova: Ce ingrediente are și cum o alegem
Înghețata este unul dintre dulciurile preferate atât pentru adulți, dar mai ales pentru copii, și mai ales în perioada verii. Cu toții căutăm diferite modalități de a ne răcori. Unii nutriționiști afirmă că înghețata ar fi desertul cu riscul cel mai mic de a ne îngrășa. Evident, vorbim de variantele de înghetață fără adaosuri de ciocolată și toping-uri.
Articolul de față îl dedicăm înghețatei Plombir – varianta cea mai dietetică, dar și cea cu care unii dintre noi și-au împărțit cele mai dulci clipe ale copilăriei.
În primul rând, trebuie să înțelegem că înghețata industrială poate fi păstrată timp de câteva luni înainte de a fi consumată, ceea ce determină producătorii să utilizeze diverse ingrediente pentru a prelungi termenul de valabilitate. Dorința de a lansa pe piață înghețată la un preț cât mai accesibil este un alt factor care poate duce la înlocuirea unor ingrediente, cum ar fi grăsimea din lapte cu grăsimi vegetale sau utilizarea aromelor artificiale. Un preț mic la înghețată ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei care doresc să consume un produs de calitate.
De asemenea, industria alimentară pare să ne sprijine în lupta cu greutatea în exces, oferindu-ne produse dietetice – cele care par a avea mai puține grăsimi, dar conțin înlocuitori de grăsimi care nu pot fi asimilați și care afectează echilibrul florei intestinale. În aceeași ordine de idei, putem menționa și îndulcitorii artificiali.
Ce ingrediente ar trebui să conțină o înghețată autentică?
Înghețata autentică ar trebui să conțină ca ingrediente principale lapte, smântână, zahăr, ouă, arome naturale, cacao, ceea ce face ca aceasta să aibă un termen de păstrare mic.
Pe de altă parte, înghețata din comerț are un termen lung de păstrare care se datorează folosirii de aditivi, conservanți, stabilizatori și emulsifianți. Aceste ingrediente ne vor oferi comoditatea de a scoate din frigider oricând ne dorim o înghețată, dar vin și cu niște efecte negative asupra sănătății – despre aceste ne dorim să vorbim în acest articol.
Substanțele cu risc sanitar cel mai des întâlnite în compoziția înghețatei
Însă, pentru o mai bună interpretare a ingredientelor specificate pe etichete, vom enumera mai jos substanțe care ar putea constitui un potențial risc asupra sănătății cel mai des întâlnite în compoziția înghețatei:
E433 Monooleat de polioxietilenă sorbitan (polisorbat 80) – aditiv de sinteză fabricat din sorbitol (E420). Consumul acestuia ar putea crește permeabilitatea barierei intestinale și astfel favoriza bolile inflamatorii cronice ale intestinului, o creștere a adipozității (sindrom metabolic) și dezvoltarea diabetului. Ar putea de asemenea perturba echilibrul florei intestinale, favorizând reacțiile autoimune. Inflamația cronică a intestinului cauzată de acest tip de emulsificatori ar putea în cele din urmă provoca apariția cancerului de colon. În cele din urmă, ANSES (Autoritatea din domeniul siguranței alimentare din Franța) a notat în anul 2021 existența datelor experimentale care pot sugera caracterul perturbator endocrin al acestei substanțe.Nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Citește și: Cremele pentru patiserie din comerț: Din grăsimi vegetale hidrogenate și pline de aditivi alimentari
E471 Mono și digliceridele acizilor grași – sunt utilizați ca emulsificatori sau stabilizatori în numeroase produse alimentare. Aceștia permit, de exemplu, menținerea umidității pastelor alimentare sau a produselor pe bază de cartofi, favorizează aerarea și spumarea înghețatei. Studii efectuate sugerează că consumul acestui aditiv (și la general, consumul de emulsificatori) ar putea crește permeabilitatea barierei intestinale și astfel favoriza bolile inflamatorii cronice ale intestinului, o creștere a adipozității (sindrom metabolic) și dezvoltarea diabetului. Acești aditivi ar putea, de asemenea, să perturbe echilibrul florei intestinale, favorizând reacțiile autoimune. Inflamația cronică a intestinului cauzată de acești emulsificatori ar putea în cele din urmă favoriza apariția cancerului de colon.
E339 Fosfat de sodiu – este folosit în principal ca antioxidant, dar poate fi, de asemenea, utilizat ca regulator de aciditate, emulsificator, umectant, agent de îngălbenire, stabilizator sau agent de îngroșare. Studii internaționale recente au arătat că există o creștere a nivelului de fosfat în peretele vaselor de sânge în rândul oameniilor. Acest lucru ar putea fi potențial dăunător, deoarece ar constitui un factor de risc cardiovascular, în special în cazul insuficienței renale. În 2019, EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) a reevaluat siguranța asociată cu consumul de fosfați ca aditivi și a fost stabilită o doză zilnică acceptabilă mai strictă decât anterior. Fosfații sub formă de aditivi sunt autorizați în peste 100 de tipuri de produse alimentare. Categoriile care contribuie cel mai mult la expunerea consumatorilor la acești aditivi sunt în primul rând produsele de panificație și patiserie, dar și brânzeturile industriale sau produsele pe bază de carne.
E466 Carboximetill celuloză, carboximetilceluloză de sodiu, gumă de celuloză – este un agent de îngroșare, un agent de gelificare, un stabilizator și un agent de acoperire. Consumul excesiv poate duce la tulburări digestive (diaree sau, dimpotrivă, constipație). Consumul de E466 ar putea duce la o creștere a permeabilității barierei intestinale și, astfel, să favorizeze bolile inflamatorii cronice intestinale, o adipozitate crescută (sindrom metabolic) și dezvoltarea diabetului.
Citește și: Diferența dintre un iaurt autentic și unul ultraprocesat: Sfaturi cum să alegi un iaurt bun pentru sănătatea ta
E412 Guma de guar – aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, care este un agent de îngroșare. Este un produs natural, obţinut din arbustul de Guar. Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari. In doze mari poate produce balonare şi flatulenţă.
E410 Guma de Carruba – este un aditiv alimentar cu rol de stabilizare, emulsionare. Este un agent de gelifiere, îngroșare, umflare și reținere a apei. Este extras semintele de Ceratonia siligna (roscove). În doze mari poate avea actiune laxativa, uneori poate provoca alergii.
Cu referire la acești doi aditivi alimentari, trebuie amintit aici despre alerta alimentară la nivelul Uniunii Europene din anul 2020-2021 când din vânzare au fost retrase zeci de sortimente de înghețată, din cauza prezenței oxidului de etilenă, o substanță gazoasă folosită şi la dezinfectarea anumitor produse, cum ar fi mirodeniile sau seminţele de tip susan, folosit în India şi China, de exemplu, dar care este interzisă în Uniunea Europeană pentru că ar fi potențial cancerigenă. În urma analizelor de laborator s-a constatat că acești doi aditivi alimentari E412 și E410 conțineau reziduuri de oxid de etilenă în doze mult superioare decât limita maximă reglementară. Despre această alertă am scris AICI.
E407 Caragenan – este folosit pe scară largă în industria alimentară ca agent de îngroșare și gelificare. O anumită fracțiune a lanțurilor de polizaharide care alcătuiesc aditivul poate fi degradată în lanțuri cu greutate moleculară mai mică. Acestea sunt numite carragenani degradanți, care pot trece mai ușor bariera intestinală. Diferite studii au arătat o legătură între carragenanii degradanți și favorizarea cancerului de colon. Aceste studii au determinat Centrul Internațional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC) să încadreze carragenanii degradanți ca posibil cancerigeni (grupul 2B). Cu toate acestea, alte studii mai recente, efectuate pe șoareci cu o floră intestinală care o imită cea umană, nu au arătat niciun efect promotor al cancerului. Astfel, datele sunt contradictorii. Autoritățile europene au decis în cele din urmă să tolereze un maxim de 5% carragenani degradanți în cadrul aditivului. Utilizarea E407 este interzisă în unele produse de cofetărie din cauza riscului de sufocare, în special în cazul copiilor și persoanelor în vârstă.
E320 Butilhidroxianisol (BHA) – antioxidant de sinteză cu rol în prevenirea râncezirii grăsimilor. BHA este clasificat ca posibil cancerigen de către Centrul Internațional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC) (grupul 2B). Autoritatea Națională pentru Siguranța Alimentelor, a Mediului și a Muncii din Franța (Anses) notează, începând din 2021, existența unor date semnificative (observații la oameni sau combinații de experimente in vivo și in vitro) care sugerează caracterul perturbator endocrin al acestei substanțe.
E321 Butilhidroxitoluen (BHT) – aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor sintetici, cu rol în prevenirea râncezirii grăsimilor. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că BHT nu prezintă pericole în ceea ce privește genotoxicitatea și că cancerogenitatea apare doar la anumite niveluri. Doza zilnică acceptabilă (DZA) stabilită ia în considerare aceste observații. Expunerea adulților la BHT nu ar trebui să depășească DZA. Același lucru este valabil și la copii. Acest aditiv ar putea fi un perturbator endocrin, dar mai multe cercetări în acest sens trebuie să fie efectuate. Această substanță este supusă investigațiilor și de către Autoritatea Națională de Siguranță Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii din Franța (ANSES).
Sirop de glucoză – soluție apoasă, purificată și concentrată din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulină. Extrem de violent pentru pancreas și bănuit că favorizează obezitatea, diabetul și stetoza hepatică non-alcoolică (o boală legată de acumularea de grăsime în ficat).
Zahăr – carbohidrat prezent în plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai puțin dulce. OMS recomandă ca zaharurile libere (adică mono și dizaharide adăugate la prepararea casnică și industrială a alimentelor și băuturilor) să nu reprezinte mai mult de 10% din aportul zilnic de energie, deși, în mod ideal, zaharurile libere ar trebui reduse la 5% din aportul total de energie. Astfel, adulții nu ar trebui să consume mai mult de 25g de zaharuri libere pe zi (aproximativ 6 lingurițe de zahăr), iar copiii nu trebuie să consume mai mult de 12 g de zaharuri pe zi (3 lingurițe de zahăr). Mai multe la acest subiect găsiți AICI.
Sirop de glucoză-fructoză – așa cum sugerează numele său, siropul de glucoză-fructoză conține atât glucoză, cât și fructoză. Este obținut din amidon de grâu sau porumb. Procesul său de fabricație implică în primul rând separarea moleculelor. Astfel, se obțin molecule libere de glucoză. În continuare, prin intermediul unei enzime, glucoza este transformată în fructoză. Consumul de sirop de glucoză-fructoză poate cauza: reacții alergice, creștere în greutate (obezitate), diabet, boli cardiovasculare, probleme la nivelul dinților (carii).
Grăsimile vegetale – sunt folosite cu scopul de a scădea costul de producție al înghețatei. Din păcate, știm cu toții că astfel de grăsimi sunt dăunătoare pentru sănătate prin faptul că au o structură denaturată care odată ajunsă în structura membranelor celulare afectează funcționarea acestora. De asemenea, atenție la grăsimile saturate și acizii grași trans pe care le puteți identifica pe unele etichete.
Arome de sinteză – după cum sugerează și numele, aromele artificiale sunt sintetizate în laborator prin amestecarea mai multor substanțe chimice. Acest cocktail chimic ajunge să creeze o aromă care imită o aromă naturală. Aromele sintetice sunt adăugate produselor alimentare pentru a le spori sau intensifica aroma, ca să nu mai vorbim de faptul că aromele artificiale costă mai puțin de produs decât echivalentul lor natural. Aceste arome nu adaugă absolut nicio valoare nutritivă alimentelor.
Aromele artificiale și riscurile pentru sănătate:
- Leziuni ale sistemului nervos
- Convulsii
- Alergii, intoleranțe alimentare, astm, urticarie
- Greață, oboseală, apăsare în piept, dureri de cap și amețeli
- Tumori, mai multe tipuri de cancer și anomalii genetice
- Leziuni hepatice și renale
- Hiperactivitate și tulburări de dezvoltare la copii
- Dureri abdominale și diaree
Variante de înghețată Plombir de pe piața din Republica Moldova
Așa că am studiat ce ne oferă piața din Republica Moldova pentru a vă putea oferi câteva recomandări despre calitatea varietăților de înghețată de pe raft. Pentru o interpretare mai ușoară a ingredientelor, cele care ar reprezenta un potențial impact nefast asupra sănătății au fost evidențiate.
Sincer – Ice cream for your inner chield vanilla
Bază pentru înghețată – lapte de vacă pasteurizat 3,4 %, frișcă pe bază de grăsimi lactice 35%, zahăr, dextroză, glucoză, lapte praf degresat, agenți de îngroșare: gumă de carruba, gumă de guar, alginat de sodiu, carboximetill celuloză, amidon de porumb, maltodextrină, lăudabil este faptul că aroma de vanilie este una naturală – vanilie păstaie.
Drancor – Plombir vanilie
Lapte de vacă, lapte praf degresat, lapte concentrat cu zahăr, zahăr tos, ulei de cocos, sabilizator (Carragenan, gumă de guar, polioxietilen sorbitan monooleat, carboximetill celuloză de sodiu), emulgator (mono și digliceride ale acizilor grași), aromă identic naturală de vanilie.
Lasunka – Plombir
Lapte integral de vacă, unt din smântână dulce, apă potabilă, lapte praf degresat, emulgator-stabilizator (mono și digliceride de acizi grași E471, gumă de guar E412, caragenan E407, polisorbat 80 E433), aromatizator Vanilla.
Limo – Ice cream, klasichne bile
Înghețată cu f m de grăsime 12% (lapte de vaci), lapte degresat reconstituit, (apă potabilă, lapte praf degresat), apă potabilă, înlocuitor de grăsimi din lapte (grăsimi și uleiuri rafinate deodorizate, palmier și fracțiunile sale în formă naturală și parțial hidrogenată, ulei de floarea soarelui), emulgator: mono și digliceride de acizi grași; antioxidanți: butil hidroxianizol, butil hidroxitoluen; apă potabilă, sirop de amidon de porumb, lapte praf degresat, zer praf din lapte, unt, stabilizator-emulgator (mono și digliceride de acizi grași, caragenan, gumă de guar, gumă de caruba), aromă de vanilină.
Limo – 1965 Plombir
Înghețată cu f m de grăsime 12% (lapte de vaci, unt, apă potabilă), lapte integral condensat cu zahăr (lapte de vaci degresat, stabilizator amidon din cartofi, aromă vanilină).
Nr.1 – Înghețată Plombir vanilie
Lapte integral de vacă, lapte concentrat cu zahăr, unt din smântână dulce, zahăr tos, lapte praf degresat, apă potabilă, stabilizator (E407 caragenan, E412 – gumă de guar, E433 – polioxietilen sorbitan monooleat, E466 – carboximetil celuloză de sodiu), emulgator (E471 mono și digliceride de acizi grași), aromă de vanilie identic naturală.
Bila Bereza – Plombir, Morozivo z moloka 555g
Lapte integral de vacă, unt din smântână dulce, zahăr tos, lapte praf, apă potabilă, lapte praf degresat, stabilizator pentru înghețată (emulagator: mono și digliceride de acizi grași E471, gumă de caruba E410, gumă de guar E412), aromatizator vanilina.
Laska – Plombir
Lapte integral de vacă, unt din smântână dulce, zahăr tos, lapte praf degresat, apă potabilă, amestec de stabilizatori și emulgatori (mono și digliceride de acizi grași E471, gumă de caruba E410, gumă de guar E412, polisorbat 80), aromatizator vanilină.
Bila Bereza – Plombir, Morozivo z moloka 777g
Lapte integral de vacă, unt din smântână dulce, zahăr tos, lapte praf integral, apă potabilă, lapte praf degresat, sistema de emulgator și stabilizator (emulagator: mono și digliceride de acizi grași E471, eteri de propilenglicol de acizi grași E477, stabilizatori: gumă de caruba E410, gumă de guar E412), aromatizator vanilină.
Frigo – Plombir Clasic
Conținut de grăsime 15%. Smântână dulce, lapte de vacă degresat, zahăr, lapte degresat concentrat, lapte degresat, apă potabilă, substituent al grăsimii de lapte (grăsimi vegetale: ulei de palmier, ulei de floarea soarelui, ulei de soia – în proporții variate), stabilizator (mono și digliceride de acizi grași, gumă de guar, carboximetil celuloză de sodiu, caragenan), arome: vanilie, ”unt”.
Frigo – Înghețată plombir
Conținut de grăsime 15%. Înghețata 82 % (smântână dulce, lapte de vacă degresat, apă potabilă, substituentul grăsimii de lapte (grăsimi vegetale: ulei de palmier, ulei de floarea soarelui, ulei de soia – în proporții variabile), stabilizator: mono și digliceride de acizi grași, gumă de guar, carboximetilceluloza, caragenan), aroma de vanilie; umplutură lapte condensat cu zahăr 18% (lapte degresat, zahar, substituentul grăsimii de lapte (grăsimi vegetale: ulei de palmier, ulei de floarea soarelui, ulei de soia – în proporții variabile), stabilizator: pectina, sare de uz alimentar, emulgator: fosfat de sodiu, acidifiant, acid citric, arome: caramel, vanilie.
Sandra – Plombir Calssic
Lapte de vacă reconstituit, zahăr, mix de grăsimi vegetale (rapiță, cocos), lapte praf integral, lapte condensat, emusifiant (mono și digliceride de acizi grași, gumă de guar, gumă de caruba, caragenan, aromă de vanilie.
Drancor – Înghețată plombir
Conținut de grăsime 13%. Lapte de vacă, lapte de vacă degresat, lapte concentrat cu zahăr, unt de smântână dulce, zahăr tos, ulei de cocos rafinat și dezodorizat, substituentul grăsimii de lapte (grăsimi vegetale: ulei de palmier și floarea soarelui rafinate și dezodorizate în proporții variate), dextroză, stbilizator-emulgator (mono și digliceride de acizi grași, gumă de guar, carboximetil celuloză de sodiu, caragenan), apă potabilă, aromă identic naturală – vanilie.
Recomandări pentru a alege o înghețată mai sănătoasă
Recomandarea noastră este să optați pentru o înghețată cu o listă cât mai scurtă de ingrediente. De obicei, o etichetă cu mai puține ingrediente și substanțe pe care nu le cunoașteți va însemna, uneori, și un preț mai ridicat, dar ne rămâne opțiunea să ne bucurăm de acest desert mai rar dar cu mai puține daune pentru sănătatea noastră.
Știm că a citi ingredientele pe eticheta unei înghețate nu pare activitatea cea mai plăcută când stai cu gândul la un desert dulce și răcoros. Totuși recomandăm cu insistență să nu săriți peste acest pas, deoarece nu putem avea încredere în onestitatea producătorilor atunci când scriu cu litere evidențiate pe ambalaje că un produs conține doar ingrediente naturale.
Un alt lucru foarte important este să cumpărăm înghețată care a fost păstrată în condiții optime. O temperatură mai înaltă de -10C ar putea permite dezvoltarea diferitor bacterii dăunătoare. Înghețata deformată sau cu semne vizibile că la un moment dat s-a dezghețat ar trebui să nu mai fie consumată, chiar dacă prețul poate fi extrem de atractiv.
Responsabilitatea pentru ceea ce consumăm ține doar de fiecare dintre noi personal. Prin informațiile ce le publicăm pe această platformă ne dorim să ajutăm la educarea consumatorilor, pentru a ne bucura împreună de o sănătate mai bună. Totodată, dorim să transmitem mesajul că prin alegerile noastre alimentare putem influența producătorii să ne ofere produse mai calitative.
Un articol de Cristina Cerevatenco, nutriționistă
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.