Coloranții și conservanții din alimente: trei studii noi asociază consumul acestora cu un risc mai mare de diabet, cancer și boli cardiovasculare
Coloranții și conservanții alimentari se regăsesc astăzi în mii de produse pe care le consumăm zilnic, de la băuturi răcoritoare și dulciuri până la produse de panificație, sosuri sau semipreparate. Deși utilizarea lor este autorizată și reglementată atât la nivel european, cât și național, noi cercetări științifice ridică întrebări importante despre efectele pe termen lung ale expunerii constante la aceste substanțe.
Trei studii publicate recent de cercetători francezi de la Inserm, INRAE și alte instituții academice de prestigiu indică existența unor asocieri între consumul anumitor coloranți și conservanți alimentari și un risc mai mare de diabet de tip 2, cancer, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Rezultatele au fost obținute în cadrul studiului NutriNet-Santé, una dintre cele mai ample cercetări epidemiologice privind alimentația și sănătatea, care urmărește de peste 15 ani obiceiurile alimentare ale populației franceze.
Analiza pornește de la o realitate de piață semnificativă: în baza de date Open Food Facts (2024) sunt înregistrate peste 3,5 milioane de produse alimentare și băuturi, dintre care:
- peste 139.000 conțin cel puțin un colorant alimentar
- peste 700.000 conțin cel puțin un conservant
Coloranții sunt identificați în mod obișnuit prin codurile E100–E199, iar conservanții prin E200–E299, respectiv E300–E399 pentru antioxidanți.
Potrivit cercetătorilor, persoanele cu cel mai ridicat consum de coloranți alimentari au prezentat un risc cu 38% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 comparativ cu cele care consumau cele mai mici cantități. Totodată, consumul de coloranți a fost asociat cu o creștere cu 14% a riscului de cancer în general și cu un risc cu 21% mai mare de cancer mamar. Unele dintre cele mai frecvent utilizate substanțe, precum caramelul simplu (E150a), betacarotenul utilizat ca aditiv alimentar (E160a) sau curcumina (E100), s-au regăsit printre aditivii asociați cu cele mai ridicate creșteri ale riscului observat.
O altă concluzie importantă a cercetării vizează conservanții alimentari. Participanții cu cea mai mare expunere la aceste substanțe au prezentat un risc cu 24% mai mare de hipertensiune arterială comparativ cu cei mai puțin expuși. Anumiți conservanți utilizați frecvent în industria alimentară, precum sorbatul de potasiu (E202) și acidul citric (E330), au fost asociați cu o incidență mai mare a hipertensiunii, în timp ce acidul ascorbic utilizat ca aditiv (E300) a fost asociat cu o creștere a riscului de boli cardiovasculare.
Cercetătorii subliniază că studiile nu demonstrează că un anumit aditiv provoacă direct o boală. Fiind vorba despre cercetări observaționale, acestea identifică asocieri statistice și nu relații de cauzalitate. Cu toate acestea, autorii atrag atenția că rezultatele sunt coerente cu numeroase studii experimentale realizate anterior pe modele celulare și animale, care au evidențiat efecte biologice nedorite ale unor aditivi asupra organismului.
Datele sunt cu atât mai relevante cu cât expunerea populației la aditivi alimentari este extrem de răspândită. Potrivit bazei de date Open Food Facts, care cuprinde peste 3,5 milioane de produse alimentare și băuturi, mai mult de 139.000 de produse conțin cel puțin un colorant alimentar, iar peste 700.000 conțin cel puțin un conservant. În practică, acest lucru înseamnă că majoritatea consumatorilor intră în contact zilnic cu astfel de substanțe, adesea fără să fie conștienți de cantitatea cumulată ingerată.
Rezultatele celor trei studii reaprind dezbaterea privind siguranța aditivilor alimentari și necesitatea reevaluării periodice a acestora în lumina noilor dovezi științifice. Autorii consideră că autoritățile sanitare ar trebui să reanalizeze profilul de siguranță al coloranților și conservanților incluși în cercetare și să țină cont de noile date epidemiologice atunci când actualizează evaluările de risc.
Pentru consumatori, mesajul rămâne unul de prudență și echilibru. Acumularea dovezilor științifice sugerează că reducerea consumului de alimente ultraprocesate și alegerea produselor cu liste de ingrediente mai scurte și mai puțini aditivi reprezintă o strategie rezonabilă pentru limitarea expunerii la substanțe al căror impact asupra sănătății continuă să fie investigat.
În fond, cea mai sigură metodă de a evita aditivii alimentari rămâne aceeași recomandare pe care Platforma CE CONSUM EU o formulează de ani buni: consumul cât mai frecvent de alimente simple, brute, cât mai puțin procesate.
Suntem ceea ce mâncăm!
