Mituri despre plantele medicinale din suplimentele alimentare

Suplimentele alimentare sunt tot mai “la modă” în viața noastră! Unii recurg la ele pentru a-și rezolva rapid problemele de sănătate, în timp ce alții le folosesc pur și simplu, gândindu-se că sunt “elixirul” sănătății. Însă, să fim sinceri, nu toate suplimentele sunt magice! Există multe mituri cu referire la efectele benefice ale suplimentelor alimentare, inclusiv cele pe bază de plante medicinale.

De-a lungul timpului, anumite plante folosite în medicina tradițională au fost considerate a fi antialgice, adică capabile să calmeze durerea. Cu toate acestea, dovezile științifice referitoare la aceste proprietăți nu sunt întotdeauna solide. De aceea, cercetătorii ne avertizează să fim prudenți în privința folosirii plantelor medicinale, deoarece pot avea efecte secundare și pot interacționa cu medicamentele, generând riscuri pentru sănătate.

Primele remedii ale omenirii au fost plantele, iar multe dintre medicamentele fabricate astăzi se bazează pe principiile active ale acestora, inclusiv medicamentele antialgice care calmează durerea. Acest fapt se datorează faptului că plantele conțin o varietate de molecule cu proprietăți biologice interesante, care au devenit deosebit de importante pentru industria farmaceutică. Morfina, care provine din macul somnifer, este un exemplu de moleculă extrasă direct din plantă și folosită în medicină, în timp ce aspirina se bazează pe derivații salicilați fabricați de vârfurile florilor de mătase și de coaja de salcie albă. Sintetizarea analgezicelor locale sintetice, cum ar fi cele inspirate de cocaina din frunzele de coca, reprezintă un alt exemplu de utilizare a plantelor în dezvoltarea medicamentelor, scrie publicația franceză ”60 Millions Consommateurs”.

”Tradițional, plantele medicinale au fost folosite pentru prepararea ceaiurilor, cu molecule potențial active, fiind adesea extrase de apă. În secolul trecut, progresele în domeniul chimiei au făcut ca această practică să fie depășită, în special în țările vestice”, amintește Séverine Derbré, lector universitar în farmacognosie (știința substanțelor active de origine vegetală sau animală) la Universitatea din Angers.

Reduse la pulbere în capsule sau utilizate sub formă de extracte (ceaiuri, tincturi, extracte uscate, fluide) sau uleiuri esențiale, principiile active ale plantelor pot fi prezente în concentrații foarte variabile, în funcție de specii, organe utilizate, varietăți, dar și condiții climatice sau de cultură, momente de recoltare sau condiții de uscare. Rezultatul este că uneori poate fi dificil să știi cu adevărat ce înghiți.

Medicamentele pe bază de plante

În Uniunea Europeană, medicamentele pe bază de plante sunt comercializate numai în farmacii și este nevoie de o autorizare pentru a fi introduse pe piață. Acest fapt garantează eficacitatea, siguranța și calitatea farmaceutică a produselor. În cazul în care principiile active sunt preparate pe bază de plante medicinale, autorizarea pentru a fi introduse pe piață este considerată “simplificată”. Aceasta înseamnă că utilizarea tradițională este recunoscută de experții Agenției Europene a Medicamentelor, dacă este folosită sub o formă și doză specifică pentru o anumită patologie, chiar dacă dovada clinică nu este obligatorie. În practică, este extrem de dificil să se demonstreze eficacitatea sa, având în vedere variațiile de compoziție și doză ale preparatelor evaluate și efectele măsurate.

Citește și: Atenție : Suplimentele alimentare nu sunt un panaceu – Ceconsum

Autoritatea Națională de Sănătate din Franța (HAS) a concluzionat în avizul său emis în februarie 2022 că “dovezile sunt prea limitate sau inconsistente pentru fitoterapie” în ceea ce privește tratarea durerii cronice. Deși nu a formulat recomandări, acest lucru poate duce la faptul că medicamentele pe bază de plante au tendința să dispară și să fie “reconvertite” în suplimente alimentare, un sector înfloritor. Potrivit sindicatului producătorilor Synadiet, 59% dintre francezi au consumat suplimente alimentare între 2020 și 2022, chiar dacă nu toate sunt pe bază de plante. Suplimentele alimentare împotriva stresului sunt pe primul loc în topul vânzărilor.

Suplimentele alimentare nu necesită autorizare de comercializare

Deși suplimentele alimentare nu necesită autorizare de comercializare ca în cazul medicamentelor, acestea nu pot fi promovate ca având proprietăți terapeutice sau medicinale și nu pot fi comercializate ca alternative la medicamentele prescrise de un medic. În plus, nu pot fi comercializate cu declarații privind tratarea, prevenirea sau vindecarea bolilor.

Există peste o mie de plante medicinale autorizate pentru a fi incluse în suplimente alimentare, care sunt comercializate sub diverse forme, cum ar fi capsule, pastile, comprimate, plicuri sau fiolă lichidă. Deși unele dintre aceste ambalaje pot părea asemănătoare cu cele ale medicamentelor, suplimentele alimentare nu pot fi considerate ca previn, tratează sau vindecă o boală.

Citește și: Suplimente alimentare pentru slăbit, sport sau sex cumpărate pe internet: atenție la fraude! – Ceconsum

Pentru comercializarea produselor lor, producătorii nu au nevoie de o autorizație de introducere pe piață, ci trebuie doar să facă o declarație online către Direcția Generală a Concurenței, Consumului și Represiunii Fraudei din cadrul Ministerului Economiei din Franța.

Această declarație trebuie să conțină informații precum compoziția, avertismentele și precauțiile de utilizare. Direcția are la dispoziție două luni să reacționeze, în urma unui raport al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (Anses) în cazul unui pericol dovedit pentru sănătatea publică. În caz contrar, suplimentul este autorizat fără nicio altă obligație, decât interzicerea de a face afirmații terapeutice sau de a conține o doză considerată „eficientă” la nivel terapeutic.

Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că suplimentele alimentare pe bază de plante nu sunt inofensive, chiar dacă efectele lor sunt, în general, nutriționale sau fiziologice. În iunie 2022, ANSES a atras atenția asupra riscului de toxicitate hepatică asociat cu consumul unor suplimente alimentare pe bază de curcuma, în urma unui număr mare de semnalări. De asemenea, la începutul crizei COVID, utilizarea unor suplimente care conțin plante cu proprietăți antiinflamatorii, cum ar fi curcuma, liana din Peru sau rădăcina de lemn dulce, nu a fost considerată sigură de ANSES, deoarece aceste produse pot interfera cu răspunsul imunitar și inflamator și pot complica tratamentul pacienților cu COVID.

Suplimentele alimentare nu au proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor la om

În Republica Moldova, supravegherea şi controlul suplimentelor alimentare plasate pe piaţă se efectuează de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 538/2009 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind suplimentele alimentare, etichetarea, prezentarea şi publicitatea suplimentelor alimentare nu trebuie să includă afirmaţii directe sau care să sugereze că un regim alimentar variat şi echilibrat nu poate asigura cantităţi adecvate de nutrimente în general.

De asemenea, etichetarea, prezentarea şi publicitatea nu trebuie să atribuie suplimentelor alimentare proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor la om şi nici să invoce asemenea proprietăți.

Cu alte cuvinte, dacă ați dat peste publicitate care vorbește despre suplimente alimentare care previn, tratează, vindecă boli la om – să știți ca acest lucru contravine cadrului legal din R. Moldova. Iar autoritatea împuternicită cu controlul asupra executării hotărârii amintite mai sus este Ministerul Sănătății.

15 plante pentru calmarea durerii

În Uniunea Europeană, 15 plante medicinale sunt menționate de Agenția Europeană a Medicamentului cu indicația “durere și inflamație”

• frunzele de frasin (Fraxinus excelsior), trifoiul de apă (Menyanthes trifoliata), zmeurul (Rubus idaeus), coacăzul negru (Ribes nigrum): uleiurile esențiale de eucalipt (Eucalyptus sp.), ienupăr (Juniperus), mentă (Mentha piperita);
• florile de arnică (Arnica montana), de matricaria sau partenelle (Tanacetum parthenium), de coada-șoricelului (Filipendula ulmaria);
• ardeiul iute (Capsicum frutescens), coaja de salcie (Salix alba) și tulpinile de urzică (Urtica dioica);
• rădăcina de comfrey (Symphytum officinalis) și de harpagophytum (Harpagophytum procumbens).

Consultă medicul înainte de a folosi suplimente alimentare

Există semnale care ne atrag atenția cu privire la suplimentele alimentare pe bază de plante. Mulți consumatori cred că aceste produse sunt eficiente, promovate prin comunicare insidioasă și în același timp inofensive, deoarece sunt disponibile fără prescripție medicală. Cu toate acestea, luând aceste suplimente în automedicație, oamenii nu le discută întotdeauna cu medicul lor și nu acordă întotdeauna atenție posibilelor interacțiuni medicamentoase sau efectelor secundare înscrise pe ambalaj.

Există producători de suplimente alimentare care încearcă să fie foarte transparenți cu privire la compoziția produselor lor pe bază de plante. Dar există și producători mai puțin transparenți în a pune la dispoziția consumatorilor toată informația despre produs. Raportul beneficii/riscuri al ceaiurilor din plante medicinale – de calitate farmaceutică – se dovedește uneori mai bun decât cel al unor suplimente alimentare, conform concluziilor lectorului universitar în farmacognosie (știința substanțelor active de origine vegetală sau animală) la Universitatea din Angers, Séverine Derbré.

De știut:

• Înainte de a lua suplimente alimentare pentru a trata durerile, este important să solicitați avizul unui profesionist în domeniul sănătății sau să aveți supraveghere medicală, mai ales dacă luați alte medicamente prescrise.
• Harpagophyton, în special sub formă lichidă (ceai, fiolă lichidă), este contraindicat în caz de reflux gastroesofagian sau ulcer. Turmericul poate interacționa cu tratamentele anticanceroase și poate afecta ficatul…
• Reine-des-prés sau salcia conțin derivați salicilați cu o structură similară cu aspirina, cu efecte antiinflamatorii și anticoagulante.
• Înainte de a lua orice supliment alimentar, cereți sfatul farmacistului dumneavoastră.

”Din păcate, în prezent asistăm la o adevărată ”nebunie” pe rețelele sociale despre suplimentele alimentare. Consumatorii sunt inundați cu promisiuni fantastice și povești miraculoase despre puterea suplimentelor asupra sănătății lor sau cum acestea le rezolva toate problemele de sănătate.

Aceste postări devin rapid virale și creează o avalanșă de informații care se răspândesc fără a fi verificate în prealabil de experți sau cercetători. Din păcate, această ”nebunie” poate duce la o înțelegere eronată a beneficiilor și riscurilor implicate în utilizarea suplimentelor alimentare. Consumatorii sunt tentați să încerce produse fără a cerceta în prealabil siguranța sau eficacitatea lor și fără a lua în considerare potențialele riscuri. Recomandăm consumatorilor să se informeze minuțios înainte de a folosi suplimente alimentare, iar dacă ați dat peste publicitate care vorbește despre suplimente alimentare care previn, tratează, vindecă boli la om – să știți ca acest lucru contravine cadrului legal din R. Moldova”, a conchis Elena Robu, fondatoarea Asociației de consumatori ”Ce Consum Eu”.

„Aceast articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Platformei CE CONSUM EU și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene”.